traditii botez regiuni România
Botez / Creștinare

Tradiții românești la botezul bebelușului – cele mai cunoscute obiceiuri și tradiții

Prin botez, omul devine fiul al lui Dumnezeu, unindu-se cu trupul tainic al lui Iisus. Botezul este prima din cele șapte Sfinte Taine și reprezintă curățarea sufletului, ștergerea păcatului strămoșesc cu care fiecare om se naște. Mai jos vom vorbi despre tradiții și obiceuri de botez din toate regiunile țării.

Creștinii ortodocși își botează pruncii la 40 de zile de la naștere. Unii părinți însă așteaptă ca bebelușul să crească și să ajungă adolescent, astfel încât să-și poată alege singur religia.

Cum se desfășoară botezul?

Slujba de botez este săvârșită de preot, în biserică. Aceasta este formată din două părți: slujba de dezlegare și slujba de botez. În prima parte, copilul este așezat cu fața la apus, iar nașul declară în numele bebelușului că se leapădă de satana și de trufia lui. Copilul este întors apoi cu fața spre răsărit, iar nașul repetă de 3 ori că se unește cu Hristos. De asemenea, nașul trebuie să rostească Crezul.

În cea de-a doua parte, apa este sfințită și pusă în cristelniță. Preotul ia copilul în brațe și îl scufundă în cristelniță spunând: “Se botează robul lui Dumnezeu (și îi spune numele), în numele Tatălui, Amin; și al Fiului, Amin; și al Sfântului Duh, Amin.”

Copilul este așezat apoi în brațele nașei, pe o pânză albă denumită crasmă. Preotul mai rostește câteva rugăciuni, apoi unge copilul cu Sfântul Mir și spune: “Pecetea harului Duhului Sfânt”.

traditii botez MoldovaCitește și despre superstiții legate de botez – vezi ce nu trebuie să faci în ziua în care pruncul este creștinat.

După aceea, preotul tunde câteva șuvițe din părul bebelușului, iar nașa îl îmbracă în haine noi. Preotul ia apoi pruncul și-l duce în fața Sfântului Altar pentru a-l împărtăși.

Prin scufundarea copilului în apă, sufletul i se purifică, iar păcatele i se iartă.

Alegerea numelui copilului

Tradiția românească spune că numele copilului trebuie ales în a 8-a zi de viață. Dacă pruncul primește două nume, dintre care doar unul este creștin ortodox, în biserică, preotul va menționa doar numele ortodox. Copilul va fi protejat de-a lungul vieții de sfântul al cărui nume îl poartă. Acesta devine protectorul lui.

În anumite regiuni ale țării, copilului poartă numele unuia dintre bunicii paterni, al nașului sau al tatălui (în varianta feminină dacă este fetiță).

Tradiții românești la botez

Un obicei românesc spune că nou născutul poate fi vizitat doar de către rude, care nu trebuie să-i aducă daruri. În cazul în care vor neapărat să-i ofere ceva copilului, acestea pot să-i pună pe piept câteva monede pentru a avea noroc în viață.

De asemenea, pot să-i pună bani în scutec pentru a dormi bine. Rudele care vor să vină în vizită la bebeluș trebuie să să aducă și mâncare pentru mamă, pentru că tradiția spune că aceasta nu are voie să gătească nimic timp de 6 săptămâni de la naștere.

După ce copilul este botezat, poate primi daruri. În unele sate din România, la botez, copilul primește în dar o pasăre, un miel sau chiar un vițel.

Traditii botez BucovinaPe vremuri la petrecerea de botez participau doar nașii pruncului, rudele și vecinii și jurul casei. De asemenea, petrecerea era făcută în aceeași zi cu slujba de botez. După ce aducea copilul de la botez, nașa trebuia să-l pună în pragul casei și să-i zică mamei “Ți-am luat un păgân și ți-am adus un creștin”.

Tradiții de botez din Transilvania

O tradiție veche din Transilvania spune că bebelușii de sex masculin trebuie să atingă o secure sau o unealtă agricolă pentru a fi un bun agricultor. În schimb, fetițele trebuie să pună mâna pe un ac și pe o floare pentru a deveni femei harnice și frumoase.

Tot în Transilvania, pruncul este scos pe geam în timp ce moașa spune “Cum se ține fereastra de casă, așa să se țină și nou-născutul de mama sa”. Când botezul copilului s-a încheiat, acesta este dus acasă iar moașa analizează cu atenție fiecare individ pe care îl vede pe drum, deoarece tradiția spune că bebelușul botezat va avea același comportament ca oamenii respectivi, când va crește.

Oamenii locului spun că atunci când copilul plânge în biserică înainte de a fi botezat, diavolul încearcă să plece din corpul lui. Aceștia cred că nu este bine ca pruncul să nu plângă la botez.

După ce botezul se încheie, nașul ia lumânarea de botez și o duce acasă la părinții copilului. În momentul în care copilul se îmbolnăvește, părinții rup o bucată din lumânare și o așază în fața pruncului pentru ca acesta să se vindece mai repede.

Traditii botez TransilvaniaTot în această regiune a țării, moașa avea datoria de a pune în camera copilului un bol cu făină albă, sare, pâine dar și un bănuț și un caier de lână. Dacă ursitoarele veneau în vizită la prunc, în următoarele trei zile, urmele lor se vedeau în castronul cu făină.

Tradiții de botez din Bucovina

Oamenii din Bucovina sunt fericiți să sărbătorească toate momentele importante din viața lor. Cei care locuiesc în mediul rural, încă păstrează tradițiile legate de botez și alte evenimente importante.

În această regiune a țării, când noaptea începe să se așeze peste sat, moașa aprinde o lumină în camera copilului pentru ca acesta să fie vizitat de ursitoare. Tot aici, în tocul ușii se agață un fir de ață roșie. Acest fir de ață este apoi legat la încheietura mâinii bebelușului pentru a nu fi deocheat.

Când copilul este scăldat pentru prima dată, se adaugă un bănuț din argint și o crenguță de busuioc în cădița, astfel încât apa să fie pură și curată.

Tot în Bucovina, oamenii obișnuiesc să schimbe numele pruncului. În cazul în care copilul se îmbolnăvește foarte rău și nu se mai poate vindeca, femeile oferă pruncul unei persoane întâlnite în drum. Această persoană primește, de asemenea, și o lumânare.

Traditii botez ursitoareCel care primește pruncul trebuie să-i schimbe numele, apoi să-l ducă înapoi acasă la părinții lui. Copilul este strigat pe numele pus de acea persoană străină, pentru ca boala să nu-l recunoască.

Tradiții de botez în Muntenia

În această zonă a țării, moașa duce pruncul la biserică în ziua botezului și tot ea îl și îmbracă. Nașa trebuie să pupe pruncul pe obraji înainte de a fi botezat pentru a avea gropițe și a fi frumos.

După ce copilul este botezat, părinții nu trebuie să-l sărute sau să-l schimbe de haine. A doua zi după botez, nașa scaldă pruncul, iar apa în care este spălat bebelușul este aruncată la rădăcina unui pom roditor.

Tot în Muntenia, moașa pune pâine în cada în care este scăldat pruncul, pentru ca acesta să crească precum pâinea în cuptor. Doar nașul copilului poate participa la băița de a doua zi, nu și tatăl. Acesta din urmă poate intra în cameră doar după ce apa în care a fost scăldat pruncul a fost aruncată.

Traditii botez zone RomaniaTradiții de botez în Oltenia

În Oltenia, moașa trebuie să ducă și să aducă pruncul de la biserică după botez. Când ia copilul de acasă aceasta trebuie să zică: “Duc un păgân și voi aduce un creștin”. La întoarcere, moașa trebuie să spună: “am dus un păgân și am adus un creștin”. În momentul în care nașii iau copilul de la moașă, trebuie să pună un ban jos pentru, pentru a o răsplăti pe aceasta.

În această regiune, moașa varsă apa în care a fost scăldat copilul a doua zi după botez, la rădăcina unui pom roditor pentru ca pruncul să fie sănătos și frumos.

Până la vârsta de 3 ani, copilul trebuie să fie dus de mamă la moașă. Mama îi oferă moașei un plocon, iar aceasta dă copilul de grindă. De asemenea, moașa trebuie să pună câțiva bani într-un colac pe care îl așază apoi pe capul pruncului. Ia apoi copilul de subsuori, îl ridică în sus de 3 ori și spune: “să-mi trăiască nepotul, să aibă parte de aur și argint, de tot rodul pământului, de minte și de noroc”.

În timpul acestui ritual, atât moașa cât și copilul trebuie să privească spre răsărit, iar mama trebuie să țină deasupra colacului un pahar de vin.

Ursitoarele în tradiția populară

Traditii botez nasi si parintiTradiția populară spune că destinul fiecărui copil este stabilit după naștere de către ursitoare. Se spune că ceea ce sortesc aceste ființe cu puteri magice se îndeplinește.

Numărul ursitoarelor diferă în funcție de zonă. De exemplu, oamenii din Transilvania cred că există 3,7,9 ori 11 ursitoare. În schimb, oamenii din Moldova spun că există fie 3,7,9 fie 12 ursitoare, iar cei din Oltenia sunt siguri că există doar 3 ursitoare.